În 2021 România şi Grecia vor avea fiecare câte un oraş Capitală Europeană a Culturii. Concurenţa la nivel naţional se anunţă încă de pe acum a fi una strânsă. La ora actuală, 7 oraşe şi-au depus candidatura: Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Arad, Baia Mare, Craiova şi Sfântu Gheorghe.
Pe lângă vizibilitatea ridicată pe plan internaţional, oraşele care au deţinut acest titlu din 1985 încoace au beneficiat de multe schimbări în bine din punct de vedere cultural. De câţiva ani, Comisia Europeană ţine cont şi de impactul economico-social pe care o eventuală titulatură de Capitală Europeană a Culturii îl va avea asupra oraşului ales. Din acest motiv, tind să cred că vor fi favorizate oraşele mai mici şi mai puţin dezvoltate economic, precum Baia Mare sau Arad.
Data limită de depunere a candidaturilor este 10 octombrie 2015, deci sunt şanse ca şi alte oraşe să-și lanseze candidatura. Baia Mare fiind ultimul oraș care a anunțat că se înscrie în competiție.
Selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016 de un juriu internaţional (deci nu merge cu pile).
Desemnarea oraşului ce va deține titlul de Capitala Europeană în 2021 va fi făcută la sfârşitul anului 2016. Urmând ca viitoarea Capitală Europeană să aibă la dispoziție 4 ani pentru a pregăti evenimentul.
Ce are de câștigat orașul care devine Capitală Culturală Europeană?
Miza este enormă pentru orașele candidate:
„Un studiu comandat de Comisia Europeană cu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat că sumele alocate pentru această acţiune sunt recuperate cu un profit de şase ori mai mare decât investiţia iniţială”, a declarat Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene (Mediafax).
Printre consecinţele raportate de oraşele care au deţinut anterior titlul se află următoarele:
- Titlul de Capitală europeană a culturii a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului sau a unei zone a oraşului.
- O creştere semnificativă a respectului de sine şi a mândriei faţă de oraş în rândul cetăţenilor.
- O implicare mai mare în raport cu oferta culturală a oraşului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puţin probabilă.
- Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competenţe şi a unor noi oportunităţi pentru artişti şi pentru organizaţiile culturale.
- O mai bună înţelegere şi un profil mai bine definit la nivel internaţional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului şi o reputaţie mai bună.
[poll id=”9″]
Sursele pentru acest articol au fost: Mediafax.ro, capitalaculturala2021.ro, Wikipedia (1 și 2).
