Cozi interminabile la hypermarket-uri. Parcă n-ar mai fi mâncare după 31 decembrie. Oare câtă mâncare din cea cumpărată în această perioadă se aruncă? O bună parte, cu siguranță.
Am încetat să merg des la hypermarket-uri. Prefer supermarket-ul care se află la 5 minute de mers pe jos de blocul unde locuiesc. Înainte băteam drumul până la hypermarket și mă simțeam, oarecum, obligat să cumpăr mai mult pentru că de aia mersesem până acolo.
Acum, când am nevoie de lapte, mă duc la magazinul din proximitate și îmi cumpăr, dacă s-a terminat pâinea mă duc să îmi iau, iar dacă am chef de fructe mă duc și îmi cumpăr. Exact cum am făcut ani buni înainte de apariția hypermarket-urilor. Luam de la alimentară ceea ce aveam nevoie. Și mă duceam chiar de mai multe ori într-o zi!
Care e morala? La hypermarket cumpărăm pentru că găsim oferte. Ulei de 5 litri la prețul celui de 2 litri. Mai contează că acasă avem o sticlă de 2 litri neîncepută? E ofertă! Mai grav este când ne lăsăm păcăliți de reducerile făcute doar din pix.
Concluzia Suntem printre cei mai săraci europeni, dar aruncăm, în fiecare an, peste 2,5 milioane de tone de mâncare la coşul de gunoi, în condițiile în care o mare parte din populația planetei se află la limita înfometării. Dar lăsând statistica la o parte, este grav că aruncăm banii pe fereastră sau mai grav, ne putem intoxica mâncând diverse alimente aflate la limita expirării.
Epilog Există rețete în care se folosește albușul de la ou. Dar ce facem cu gălbenușul? Ar trebui să-l aruncăm, nu? Dar îl ținem vreo 2-3 zile prin frigider și apoi îi arătăm calea spre tomberon. La fel, folosim o jumătate de ceapă, dar ce facem cu cealaltă jumătate? Ar fi interesant ca marii bucătari să ofere variante de utilizare a întregului aliment.