Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de strigătele ce răzbăteau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”
Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci:
– Ia cinci galbeni şi mergi să cumperi mere de la târgoveţul acela.
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse:
– Uite patru galbeni, mergi şi cumpără de ei mere stăpânului.
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului:
– Poftim trei galbeni de care să cumperi pentru stăpân mere de la târgoveţul acela.
Stolnicul îl chemă pe primul străjer, îi dădu doi galbeni şi îl trimise după mere.
Primul străjer îi dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost:
– Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul stăpânului, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere!
Zis şi făcut.
Dosi jumătate de căruță, apoi se întoarse la primul străjer, zicându-i:
– Am făcut un târg nemaipomenit! Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului.
Primul străjer merse la stolnic:
– M-am târguit şi cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am putut să iau un sac cu mere!
Stolnicul, repede la paharnic:
– Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere.
Paharnicul dosi jumătate din tolbă şi apoi merse la primul sfetnic:
– Iată, cu cei patru galbeni am luat o jumătate de tolbă cu mere.
Primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpânitorului cetăţii şi glăsui:
– Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de cei cinci galbeni n-am putut să târguiesc decât cinci mere.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de mușterii… Înseamnă că lumea o duce bine, are bani… Ia să măresc eu birurile!”
text primit pe e-mail