Etimologia cartierelor bucurestene

Poate ca și voi va întrebați de unde vin numele cartierelor Bucureștiului. Daca unele sunt lesne de înțeles, pentru altele ca Dristor, Vitan, Giulesti doar imaginația nu poate fi de ajutor.

Balta Alba

Aici se afla o groapa de var unde în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaților. Când ploua, locul devenea o balta. Alba.

Băneasa

– Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni

– Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci. La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

Colentina

– Colentina vine de la “colea-n-tină” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si “Olintina”

Cotroceni

– Numele ii vine de la “a cotroci”, “cei care “cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna “a cotrobai”, “a scotoci”, “a scormoni”.

Crangasi

– Etimologia este evidenta. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

Dealul Spirii

– Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si “Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupeștilor o biserica (Spirea Veche)

Dristor

– Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Dârstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase “Gura Lupului” trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul si Kaliacra – provincii romanesti la sud de Dunare).

Drumul Taberei

– Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

Ferentari

– paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) “Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura.

Floreasca

– dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii

Ghencea

– Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei

Giulesti

– O proprietate boiereasca: a Julestilor

Lipscani

– din slava – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest “loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari

– In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici “Pirotehnia Armatei”

Pantelimon

– isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca “pan” inseamna “tot” si “éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

Rahova

– Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

Salajan

– Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

Titan

– isi ia numele de la fabrica de ciment “Titan” construita la inceputul secolului XX

Vitan

– De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: “În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea”

Primita pe e-mail. Thx@Oana

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie mai departe!
  •  
  •  
  •  
  •  
Tags:

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.