Weekend-ul trecut am fost naș de botez. Botezul cu pricina a avut loc într-o comună parcă uitată de Dumnezeu, cam la 45 de km de Pitești și 20 de Slatina. O comună săracă de câmpie.
Ca un bun naș, după botez a trebuit să mă duc să iau documentul care atesta săvârșirea botezului. Am socializat puțin cu preotul, un tip tânăr și cu poftă de viață, și apoi i-am dat banii și am dat să plec. La care acesta mă oprește și-mi zice să stau să-mi scrie o chitanță pentru suma de bani pe care o dădeam pentru botez. Deci o chitanță!
Știu că au fost diverse discuții prin mass-media despre banii pe care îi iau preoții și despre faptul că aceștia nu dau chitanță pe banii primiți și astfel săvârșesc o fraudă. Iată că preotul unei biserici care nu mai fusese consolidată din 1812 mi-a dat chitanță pentru suma de 200 lei.